Îmi amintesc destul de clar prima mea ședință de psihoterapie. Simțeam că nu mai am niciun control asupra direcției în care se îndreaptă viața mea, îmi era greu să verbalizez sentimentele și gândurile pe care le aveam și tot ce imi doream era „să pot ieși” cumva din pielea mea și să fiu o altă persoană.

Atunci am întâlnit-o pe Aigul care m-a întâmpinat cu căldură, mi-a oferit interesul, suportul emoțional și înțelegerea de care aveam atâta nevoie. Am plecat cu o doză semnificativă de speranța de la prima mea ședință, care treptat s-a transformat în voința de a găsi răspunsuri la întrebări de genul „De ce mă simt așa?”, „Ce pot să fac în situația asta?”. Alături de Aigul, am facut conexiuni între anumite evenimente din viața mea și impactul pe care l-au avut asupra mea, am învățat să mă împac cu situațiile dureroase prin care am trecut și , implicit, să mă accept pe mine, am învățat să observ și să mă conectez la prezent și am descoperit moduri noi de a privi si a gândi.

Nu a fost întotdeauna ușor să înțeleg sau să accept anumite părți din mine sau anumite aspecte din viața mea, dar Aigul a fost întotdeauna langa mine pe acest drum al psihoterapiei, ghidându-mă printre toate fricile, suferințele și prejudecățile mele spre cine vreau și aleg eu să fiu. Am invatat multe si din felul in care interactiona si comunica cu mine

Pe zi ce trece mă simt mai libera de ceea ce ma îngrozea înainte și fiecare pas pe care îl fac pe acest drum al conștientizării și cunoașterii de sine e ca o gură de aer proaspăt pentru sufletul meu. Pentru asta îi sunt pentru totdeauna recunoascătoare lui Aigul;

Sunt foarte multe de spus si mi-a fost greu sa ma rezum la atat…e una dintre cele mai frumoase si importante schimbari din viata mea.